Sărbătorile ortodoxe
Ce sunt sărbătorile creștine?
Sărbătorile creștine sunt zile rânduite de Sfânta Biserică pentru săvârșirea rugăciunilor obșetști, în scopul preamăririi lui Dumnezeu și a sfințirii credincioșilor.
Prin sfintele slujbe, din zilele de sărbătoare, se pun înaintea credincioșilor faptele mântuirii și învățăturile descoperite de sus, pentru ca ei să le cunoască și să și le însușească spre a-și dobândi mântuirea.
Care sunt sărbătorile creștine?
Sărbătorile creștine sunt:
1. Duminica sau Ziua Domnului, care este sărbătoarea săptămânală a creștinilor.
2. Sărbători Domnești sau Praznicile Împărătești rânduite spre preamărirea celor trei Fețe Dumnezeiești, și mai ales, spre cinstirea și preamărirea Fiului lui Dumnezeu.
3. Sărbătorile sfinților.
1. Pentru ce cinstim Sfânta Duminică?
Cinstim Sfânta Duminică pentru că:
- este ziua cea dintâi a creaţiei lumii;
- este ziua în care a înviat Domnul din morţi, biruind moartea, când a deschis Raiul care fusese încuiat din clipa izgonirii primilor oameni din Eden.
- în această zi, adică în Duminica Rusaliilor, S-a pogorât Duhul Sfânt peste Sfinţii Apostoli și prin ei, peste toată lumea.
-în aceasă zi a săptămânii se săvârşea de către Apostoli Sfânta Liturghie, numită şi frângerea pâinii, când se împărtăşeau toţi cu Trupul şi Sângele Domnului.
Duminica mai este numită şi ziua a opta, adică prima zi după sâmbătă, care este ziua a şaptea. Astfel, Duminica, adică ziua a opta, simbolizează tainic viaţa veşnică cu Hristos, când toţi cei mântuiţi vom fi în împărăţia Cerurilor, înaintea tronului Preasfintei Treimi. Iată ce mare este însemnătatea Sfintei Duminici.
(Arhimandrit Ioanchie Bălan, Călăuză Ortodoxă în Familie şi Societate, vol.I, Editura MMB, 2002, p.24)
2. Sărbători Domnești sau Praznicile Împărătești.
Sărbătorile Împărătești ale Bisericii Ortodoxe sunt în număr de doisprezece și se mai numesc Cele 12 Sărbători Împărătești. Sfânta Înviere a Domnului ( Sfintele Paști) nu se numără printre cele 12, ci se află deasupra tuturor sărbătorilor. Acestea sărbătoresc și ne reamintesc prezența istorică a Mântuitorului și a Maicii Sale aici pe pământ, printr-o serie de cele mai importante douăsprezece evenimente.
Dintre acestea, șapte sunt praznice în onoarea Domnului nostru Iisus Hristos iar cinci sunt în onoarea Maicii Domnului, împreună constituind cele Doisprezece Praznice Împărătești.
- 21 septembrie, Nașterea Maicii Domnului
- 27 septembrie, Înălțarea Sfintei Cruci
- 4 decembrie, Intrarea Maicii Domnului în Biserică
- 7 ianuarie, Nașterea Domnului
- 19 ianuarie, Epifania, Botezul Domnului
- 15 februarie, Întâmpinarea Domnului
- 7 aprilie, Bunavestire
- Intrarea Domnului în Ierusalim, Duminica Floriilor
- Înălțarea Domnului
- Cincizecimea. Pogorârea Duhului Sfânt
- 19 august, Schimbarea la Față a Domnului
- 28 august, Adormirea Maicii Domnului
După data la care se țin, sărbătorile Împărătești se împart în două grupe:
Sărbători cu dată fixă sau neschimbătoare:
- Nașterea Maicii Domnului
- Înălțarea Sfintei Cruci
- Intrarea Maicii Domnului în Biserică
- Nașterea Domnului
- Botezul Domnului
- Întâmpinarea Domnului
- Bunavestire
- Schimbarea la Față a Domnului
- Adormirea Maicii Domnului
Sărbători cu dată variabilă sau schimbătoare sunt sărbători a căror dată se schimbă în fiecare an, fiind în legătură cu data, variabilă, a Paștilor. Acestea nu cad la aceeași dată a lunii (sau se schimba chiar de la o lună la alta), dar cad mereu în aceeași zi a săptămânii.
- Învierea Domnului (Paștile)
- Intrarea Domnului în Ierusalim, Duminica Floriilor
- Înălțarea Domnului
- Pogorârea Duhului Sfânt (Cincizecimea)
Sărbători împărătești
Sărbătorile închinate sfinților
Pentru a perpetua amintirea eroilor ei, Biserica creștină consemnează până astazi în calendare și serbează de obicei ziua morții sfinților, adică data tre¬cerii lor spre cele cerești, socotită ca ziua lor de naștere, spre viața cea veșnică și adevărată.
Numai Maica Domnului și Sf. Ioan Botezatorul fac excepție de la această regulă; ei au privilegiul de a li se sărbători atât zămislirea și nașterea, cât și alte evenimente din viața lor (ca Buna¬vestire, Aflarea sau Tăierea capului Sfântului Ioan Botezatorul).
Cele mai vechi sărbători ale sfinților, adică cele dintâi înscrise în calendarele creștine (martirologii), au fost aniversările anuale ale morții martirilor și ale di¬feriților episcopi locali.
Începand din sec. IV, la sărbătorile martirilor din epoca persecuțiilor s-au adăugat cele ale mărturisitorilor, care suferi-seră în timpul prigoanelor sau vor suferi, dupa aceea, pentru apărarea credinței adevărate, dar au supraviețuit chinurilor, murind mai târziu; apoi s-au adăugat cele ale sfinților pustnici, călugări și cuvioși, urmate de cele ale sfinților ierarhi (marii păstori, organizatori și conducători de Biserici din epoca ecumenicității creștine), ale marilor teologi, făcători de minuni (taumaturgi) etc. Aceste sărbători aveau de obicei, la început, un caracter local sau regional, adică erau ținute - mai ales în epoca persecuțiilor - numai în locul sau ținutul unde trăise, unde pătimise martirul respectiv, unde i se păstrau sfintele moaște, sau unde activase sfântul ierarh respectiv etc. Unele dintre ele au păstrat până azi acest caracter limitat; altele (ale sfinților mai importanți) s-au răspândit cu timpul fie în întreaga crești¬nătate (ca de ex. sărbătorile Sfinților Ștefan, Petru și Pavel, Vasile cel Mare s.a.), fie numai la ortodocși (ca de ex. aceea a Sfântului Dimitrie); altele s-au răspândit numai într-o țară sau într-o Biserică națională sau locală, cum sunt cele ale sfinților mai noi, ale neomartirilor și ale sfinților naționali ai fiecărui popor ortodox.
Care sunt sărbătorile sfinților mai mari de peste an?
Sărbători mari
- 1 (14) ianuarie – Tăierea Împrejur şi Sf. Vasile cel Mare
- 24 iunie (7iulie) – Naşterea Sf. Ioan Botezătorul
- 29 iunie (12 iulie – Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel
- 29 august (11 septembrie) – Tăierea capului sf. Ioan Botezătorul
- 1 (14) octombrie – Acoperământul Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu
- 30 ianuarie (12 februarie) - Sfintii Trei Ierarhi
- 23 aprilie (6 mai) – sf. Mare Mucenic Gheorghe
- 8 (21) mai - Sf. Apostol și Evanghelist Ioan
- 9 (22) mai- Aducerea moaștelor Sf. Nicolae
- 21 mai (3iunie) – Sf. Împărați Constantin și Elena
- 20 iulie (2 august) – Sf. Prooroc Ilie
- 27 iulie (9 august) – Sf. Mare Mucenic Pantelimon
- 14 (27) octombrie – Sf. Parascheva de la Iași
- 26 octombrie (8 noiembrie) - Sf. Mare Mucenic Dimitrie
- 8 (21) noiembrie – Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil
- 30 noiembrie (13 decembrie) – Sf. Apostol Andrei
- 6 (19) decembrie – Sf. Ierarh Nicolae
În zilele de sărbătoare trebuie ca, înainte de toate, să mergem la biserică şi să ne rugăm. Avem, de asemenea, datoria de a face milostenie, de a cerceta pe cei bolnavi şi în nevoie. În zi de sărbătoare este bine să ne ferim a lucra în afară de ceea ce este absolut necesar.