Îndrumări pentru post
CE ESTE POSTUL?
Postul creștinesc este înfrânarea, pentru o vreme, de la mâncărurile de dulce și de la băuturi, în scopul întăririi puterilor sufletești peste înclinările spre rău ale trupului. Cu alte cuvinte, postul este o deprindere cu virtutea, înfrânarea de la poftele trupului, un mijloc de întărire a voinței, de pocăință, de mântuire și desăvârșire.
Porunca postului a fost dată în Rai: „Nu mâncaţi din pomul cunoştinţei binelui şi răului” (Fac. 2, 17), a poruncit Dumnezeu lui Adam şi Evei.
Adevăratul post este deci acela care îmbină în mod fericit cele doua aspecte ale lui: aspectul trupesc și aspectul sufletesc, așadar când reținerea de la bucate este împreună cu reținerea de la păcate și cu efortul continuu spre virtute și progres duhovnicesc. Numeroși Sfinți Părinți insistă asupra acestui fapt, subliniind că postul trupesc fără cel sufletesc este lipsit de orice valoare morală. "Postul cel adevărat - spune Sf. Vasile cel Mare - constă în reținerea de la cele rele. Dezleagă toată legătura nedreptății, iartă aproapelui tău vătămările, dăruiește lui datoriile. Tu nu mănânci carne, dar mănânci pe fratele tău. Tu te reții din vin, dar nu înfrânezi zburdările trupului. Tu nu mănânci până seara, dar petreci ziua cu procese." (Despre post, 10).
DE CE CREȘTINUL TREBUIE SĂ POSTEASCĂ
a) Mântuitorul însuși a postit (Matei 4;2). Și dacă Mântuitorul Hristos, care era lipsit cu totul de păcat, a postit, cu atât mai mult trebuie să postim noi, cei supuși mereu ispitei și păcatului.
b) Postul ajută creștinului ca să nu cadă în robia poftelor păcătoase, iar dacă a căzut într-o asemenea robie, postul îl ajută să scape de ea.
c) Postul ajută să ne stăpânim pornirile păcătoase ale firii; să ne păstrăm sănătatea, să împlinim mai bine poruncile lui dumnezeu; să ne pregătim mai bine pentru primirea Sf.Taine.
De aceea postul este un bun mijloc pentru dobândirea mântuirii.
De câte feluri sunt posturile
Posturile sunt de mai multe feluri:
a) Ajunare desăvârșită sau postul negru, atunci când nu mâncăm și nu bem nimic cel puțin o zi întreagă.
b) Postul aspru sau uscat, când mâncăm numai spre seară mâncări uscate: pâine și apă, fructe uscate, seminte etc.
c) Postul obișnuit, când mâncăm la orele obișnuite, dar numai mâncări de post, adică ne înfrânăm doar de la mâncările de dulce (carne, pește, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime s.a.).
d) Post ușor (dezlegarea), când se dezleagă la vin, pește, icre și untdelemn, cum este prevăzut în Tipicul Mare al Bisericii, la anumite sărbători care cad în cursul posturilor de peste an.
După lungimea lui postul poate fi de o zi sau de mai multe zile.
Posturile de o singură zi sunt: miercurile și vinerile din fiecare săptămână precum și: Ziua Înălțării Sfintei Cruci; ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul; ajunul Bobotezei. Excepție făcând cele în care este dezlegare (harți) și anume: miercurea și vinerea din săptămâna luminată; miercurea și vinerea din săptămâna de după Rusalii; miercurile și vinerile dintre Nașterea Domnului și Botezul Domnului; miercurea și vinerea din săptămâna Vameșului și Fariseului; miercurea și vinerea din săptămâna brânzei, în care se dezleagă la lapte, brânză și ouă.
Miercuri postim ca să ne arătăm întristarea pentru vinderea Mântuitorului.
Vineri postim ca să ne arătăm întristarea pentru Răstignirea și Moartea Mântuitorului.
Cum trebuie să postim?
Respectarea posturilor este o datorie a bunului creștin, care este cuprinsă în Porunca a doua a Bisericii.
Sfintele Sinoade și rânduielile date de Sfinții Părinți pedepsesc cu asprime pe cei ce nu păzesc posturile (Canonul 69 al Sfinților Apostoli). Dar trebuie să postim nu numai cu trupul, ci și cu sufletul. Adică nu numai mâncând de post, ci și înfrânându-ne totodată de la patimi, păcate și ispite. Odată cu înfrânarea de la mâncărurile de dulce, să ne silim a ne curăți nu numai cu trupul, ci și sufletul, petrecând în rugăciune și pocăință. Postul întreg, adevărat și desăvârșit este deci nu numai cel trupesc, ci și sufletesc: postul de bucate, împreună cu cel de fapte, postul de mâncare și, totodată, de purtări.
Iar Sfântul Ioan Gură de Aur zice: „Postiți? Arătați-mi-o prin fapte. Cum? De vedeți un sărac, aveți milă de el; un dușman, împăcați-vă cu el; un prieten înconjurat de un nume bun, nu-l invidiați; o femeie frumoasă, întoarceți capul. Nu numai gura și stomacul vostru să postească, ci și ochiul, și urechile, și picioarele, și mâinile voastre, și toate mădularele trupului vostru. Mâinile voastre să postească rămânând curate și de furt și de lăcomie. Picioarele, nealergând la priveliști urâte și în calea păcătoșilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumusețile străine... Gura trebuie să postească de calomnii și de alte vorbiri rușinoase.”
Beneficiile medicale ale postului
Nu trebuie neglijate nici beneficiile postului din punct de vedere medical. Pentru a trăi, omul are nevoie de hrană. După cum se ştie, nutriţia stă la baza vieţii, dar în acelaşi timp este şi cauza apariţiei bolilor, unele chiar foarte grave, de exemplu cancerul, a îmbătrânirii şi chiar a morţii. Enzimele din alimentaţia noastră sunt elixirul vieţii. Enzimele pot fi găsite în hrană vie, nefiartă, care, de altfel, a fost utilizată de toţi sfinţii creştini de-a lungul timpului. Cu cât regimul nostru alimentar conţine mai multe enzime proaspete, cu atât mai mult organismul nostru se bucură de energie, rezistenţă, imunitate, frumuseţe.
Postul este singurul obicei bun pe care l-am păstrat de-a lungul vremii. Din punct de vedere medical, el reprezintă o bună cură de detoxifiere a întregului organism, pentru că în această perioada se pot consumă multe fructe şi legume crude.
Studii recente demonstrează că cele mai multe vindecări de cancer se datorează unui regim alimentar foarte sărac în proteine animale, grăsimi şi zaharuri. Postul negru are efecte miraculoase în cazul cancerului, lipsa hranei nemaipermitand celulelor canceroase să se înmulţească.
Din punct de vedere medical, postul nu reprezintă doar un mijloc de prevenire a bolilor, ci şi calea naturală de vindecare a lor.