Sf. Ier. Modest

VIAȚA

 Sfântul Modest, patriarhul Ierusalimului, s-a născut din părinţi ortodocşi, în oraşul Sebastia. Tatăl său se numea Eusebiu, iar mama lui Teodula, care era stearpă. La rugăciunea celor doi soţi, Dumnezeu le-a dat un fiu, pe acest mare părinte, după patruzeci de ani de împreună-vieţuire. După naşterea acestui mare părinte, tatăl său a fost pârât lui Maximian că este creştin. Acesta l-a legat şi l-a închis în temniţă.

    Când a auzit Teodula, s-a dus şi ea la închisoare cu copilul, care avea numai cinci luni. Acolo, rugându-se împreună Domnului, şi-au dat în pace, în mâinile îngerilor, duhurile lor şi au fost mucenici de bună voie. Paznicii închisorii i-au găsit morţi, iar pe copil viu între ei. L-au luat şi l-au dus lui Maximian. Văzând Maximian că e frumos şi plăcut, la dat unui senator să-l crească bine, ca să ajungă vrednic să slujească lui Zeus. Pe când ere crescut de acela, fericitul Modest a aflat cine i-au fost părinţii şi că au murit pentru Hristos. La vârsta de treisprezece ani a dat peste un dascăl creştin. Acesta l-a învăţat dreapta credinţă şi s-a lipit fericitul cu tot sufletul de ea. Avea însă o durere, că trăieşte cu păgânii.

    Odată, împăratul Maximian a poruncit ca toată lumea să aducă jertfă idolilor. Atunci fericitul s-a dus la mormântul părinţilor lui şi s-a rugat lor din toată inima să-l scape din mâna păgânilor, ca să fie învrednicit şi de dumnezeiescul Botez. Şi l-a găsit un argintar din Atena care l-a luat şi l-a dus cu el. Pe cale a făcut sfântul felurite minuni. Ajunşi la Atena, l-a dus la arhiereu ca să-l înveţe tainele credinţei şi să-l boteze. Pe când se săvârşea Botezul, argintarul a văzut că s-a pogorât un stâlp de foc din cer şi s-a sprijinit pe capul celui ce se boteza. După botez a vindecat de o boală aducătoare de moarte pe fratele argintarului, numai cu rugăciunile şi cu atingerea mâinii. A vindecat şi pe un om îndrăcit.

    Murind argintarul şi soţia lui, l-au înscris şi pe Sfântul Modest în testament ca moştenitor, împreună cu fiii lui. Sfântul, însă, a dăruit partea sa de moştenire fiilor argintarului, iar el s-a dus în locuri puştii de tot şi trăia acolo în linişte. Fiii argintarului, văzându-l cinstit de toţi, de invidie n-au mai putut răbda. Iar când au plecat pentru neguţătorie, l-au înduplecat pe fericit să meargă cu ei. În Egipt l-au vândut rob unui necredincios, de la care a avut multe de suferit, vreme de şapte ani. Cu rugăciunea lui stăruitoare către Dumnezeu, l-a izbăvit pe stăpânul lui de rătăcirea păgâneasca şi l-a înduplecat să se boteze. Apoi, l-a vindecat şi de o boală grea. După moartea stăpânului său s-a dus să se închine la Mormântul cel de viaţă purtător al Domnului. După aceea s-a dus la Munele Sinai şi acolo, slujind lui Dumnezeu, a săvârşit multe minuni.

    La moartea arhiereului Ierusalimului, fericitul Modest, prin descoperire dumnezeiască, a fost hirotonit arhiereu al Ierusalimului în al cincizeci şi nouălea an al vieţii lui, făcând şi acolo multe minuni. Pe fiii argintarului care veniseră la Ierusalim pentru neguţătorie şi care îl vânduseră în Egipt şi nu ştiau că el este arhiereul cetăţii, nu numai că nu s-a răzbunat pentru cele făcute, dar i-a şi primit cu dragoste, i-a găzduit cu bunăvoinţă şi le-a făcut bine cu dărnicie.

    Astfel, acest mare părinte, vieţuind cu cuvioşie ca arhiereu 38 de ani, iar de totul 97 de ani, s-a mutat la veşnicele locaşuri.

Doamne Iisuse Hristoase, Ziditorul lumii, învredniceşte-ne pe noi Împărăţiei Tale, că numai pe Tine singur, Stăpâne, Te-a dorit sufletul meu şi pentru numele Tău n-am socotit moartea şi chinurile. Deci, Iubitorule de oameni, să nu mă judeci pe mine nevrednic bunătăţilor tale, ci auzi-mă pe mine robul Tău şi primeşte această rugăciune a mea, şi care va chema numele meu şi va săvârşi pomenirea mea, a smeritului, fii lui ajutor, Doamne, şi nu-l părăsi pe el, ci umple-l pe el de tot binele şi dăruieşte-i milele Tale cele bogate. Şi cine va citi mucenicia nevoinţelor mele, blagosloveşte-l pe el, Doamne, şi toată averea lui, şi depărtează şi goneşte pentru numele robului Tău, Modest, de la toate animalele lui, toată vătămarea şi boala. Aşa, Stăpâne, caută din sfânt lăcaşul Tău spre rugăciunea mea şi binecuvântează şi înmulţeşte animalele lui şi goneşte pentru numele robului Tău, Modest, de la toate animalele lui, toată vătămarea şi boala. Aşa, Stăpâne, caută din sfânt lăcaşul Tău spre rugăciunea mea şi binecuvântează şi înmulţeşte animalele lui, precum ai binecuvântat şi ai înmulţit turmele lui Avraam, ale lui Isaac şi ale lui Iacob şi ale tuturor celor care au slujit Ţie, că bine eşti cuvântat în vecii vecilor. Amin.

CINSTIREA

Sfântul Ierarh Modest s-a mutat către cereştile locaşuri, în al noăzeci şi şaptelea an al vieţii sale, de unde se roagă neîncetat lui Dumnezeu pentru făptra cuvântătoare, dar mai ales pentru cea necuvântătoare, creştinii având mare evlavie la acest sfânt, ca fiind ocrotitorul şi alinătorul suferinţei animalelor. În ziua prăznuirii sale, în Biserica Ortodoxă se oficiază o slujbă specială de sfinţire a aghzezmei care se foloseşte pentru animale, aceasta având un rol tămăduitor pentru acestea, în cadrul acestei slujbe citindu-se o serie de rugăciuni pentru binecuvântarea şi ocrotirea animalelor precum şi a acelor ce le folosesc în gospodării.

ICONOGRAFIA

După „Erminia picturii bizantine” al lui Dionisie din Furna Sf. Ierarh Modest este reprezentat ca un ierarh bătrân pleșuv cu barbă albă

IMNOGRAFIA

Tropar glas 4

Petrecând  înțelepte viața ta cu cuvioșie, te-ai împodobit cu vesmântul cel luminat al Arhieriei, sfințite nevoitorule Modeste. Drept aceea și nevoindu-te prea cu osârdie Părinte, acum întru veselie împreună cu Hristos te bucuri, rugându-te pentru noi toți care te laudăm pe tine.

CONDAC, Glas 3

Moștenitor bunătăților lui Iacov fratele Domnului, precum și Scaunului și sfârșitului lui, știindu-te pe tine fericite, încununăm dumneiescul tău creștet strigând, nu trece cu vederea pe rugătorii tăi, cei ce săvârșesc pomenirea ta, lauda preoților Modeste.